Intr-o seara, plimbandu-mi caroseria umana pe picioarele hodorogite am vazut in gradina din fata palatului o scena magic-romantica de film indiano-bangladeshian:
Un batran gradinar maur ce il adusesem cu mine in una din calatoriiile mele si cu care in acea zi fusesem mai generos ca de obicei, dandu-i pe langa argintii din punga si o sticla de licoare visinie…rosiatica…la dracu! vin ma, ce nu intelegeti…statea linistit pe o banca de piatra uitandu-se in zare.
De ce tocmai in zare? o avea vreo viziune timpurie? nici gand…ce am uitat sa va spun e ca gradinarul meu e orb.
Orb Orb, de nu vede saracu de cand mamica sa il desertase pe acest pamant nemilos.
Statea chircit, ascuns in paltonul sau de piele de camila, strangand la suflet sticla de beutura, dorindu-si cu nesat parca sa se impregneze in el direct licoarea magica.
Deodata ce imi vazura ochii: in spatele bancii pe care isi pierdea gradinarul vremea statea semet plantat un visin, de care eram total nemultumit, ca de , nu facuse niciodata o fructa proprie…nici nu stiu de ce uitasem sa il dobor la pamant…. Mi s-a parut ca la un moment dat una din cracile sale coboara usor deasupra capului maurului gradinar…ba nu erau doua crengi, in curand trei..si mai multe, si mai multe….pomul se lasa cu greutatea peste omuletul orb.
Vazand minunatia, sar din cizme, trag spada si o iau la fuga spre locul actiunii. Pana sa ajung acolo, visinul cuprinsese batranul si fosnind din toata coroana tragea ca apucatul de sticla omului de vin.
Da ce credeti ca maurul se lasa cu una cu doua? nevazand nimic dadea din maini si picioare, ragea si incerca sa se slobozeasca din stramtoare, nelasand deloc sticla din brate.
De la caldura degajata de corp am apucat sa vad cum pe ceara albastra ce sigila recipientul de vin ramasese amprenta orbului.
Si da si lupta, dau si eu cu sabia, da si orbu cu flegmele, visinul nimic si nimic, mai sa ne sugrume pe amandoi…insa dupa o lupta crancena…il injunghii in radacina, orbul il musca de frunze si visinul crizat se da batut revenind in pozitia initiala din gradina.
Il ajut pe gradinar sa isi revina si numaram ranile de pe urma bataliei: visinul niste frunge si crengi vestejite….eu, un neg de pe nas si o manusa, ..iar orbul pierduse gatul sticlei, pe care visnul il sparsese in timpul luptei si il luase cu el in coroana….
Degeaba ne-am chinuit noi sa dam de capisonul cu amprenta orbului…ca dus a fost….visinul la "palmat".
Povestea ce vreau sa v-o zic azi e mai mult decat inca o sursa de inspiratie a d-nei Reli, printesa de Sahateni si Naieni, e practic o sursa si pentru vinificatorii de la noi care daca iau aminte vor putea deschide o usa impunatoare in domeniu si pe plaiuri romanesti…ca la altii e deja facut.
Astazi va voi vorbi de pasiunea unui spaniol in a-si asterne viata la poalele dealului cu vita de vie.
Numele lui este: Antonio Tomas Palacios, profesor de oenologie la Universitatea La Rioja
"Pai si ce are mai special profesorasul asta?" parca o aud pe tanti Reli bodoganind…e orb ? sau ce?
Nu, nu e deloc orb, vede chiar foarte bine. Antonio pe la anu de gratie 1999 a inceput sa lucreze cu un creator de vin, sau daca vreti sa ii spuneti oenolog sau mai strainez, winemaker….sau winesmacher…..care era orb, descoperind in parteneriatul sau cu nevazatorul ca acesta putea sa recunoasca schimbari in gustul vinului, sa detecteze buchete de arome pe care el sau alti meseriasi ca el nu prea puteau sa le "vada" sau le recunoasca decat mai tarziu.
Hopa! zise Antonio, spaniolul destept…aici e loc de invartit caruta cercetarilor savante….si uite asa in 2000 incepe o serie de studii la universitate scormonind cu ajutorul winesmacherilor orbi in galeata cu diferente de gust, procese de fermentatie etc ale Shirazului si Merlotului. Si nu se lasa…pe la 2002 trece si la alte soiri de struguri.
Uite asa, cum va vad si nu ma vedeti, ia amploare o megacercetare in care se releva faptul ca orbii, dupa cum stim pierzandu-si vazul isi dezvolta celelate simturi, determina intr-un mod codificat pentru noi ceilalti procese importante din construirea unui vin.
Asa apare la un moment de gratie Vinul Lazarus, cel despre care este vorba in povestea noastra…..caci al lui este capisonul!!!!!
Lazarus a fost mosit de Antonio cu ajutorul altui frate spaniol: Gonzalo Gonzalo Grijalba de Orgullo la Bodegas Edra. Crama asta e prin Nordul Spaniei…adica in apropiere de sudul Frantei beneficiind de un terroir excelent.
Antonio continua cercetarile la Universitatea Rioja dezvoltand doua cursuri pentru orbi: unul il tine chair el - un fel de curs de senzorialitate, celalalt e al lui Gonzalo, de viticultura si cratie a vinului precum si de degustare a vinului (curs la Organziatia Nationala Spanioala a persoanelor nevazatoare).
Taras - grabis, cu pasiune si multa munca, cu creativitate si credinta Antonio dezvolta impreuna cu persoanele fara vaz "Senzorial Winemaking".
Aceasta metoda arata cum creatorii orbi reusesc sa distinga in procesul de construire a vinului diferite procese subtile de decizie cum ar fi "smecherii" de gust din timpul fermentarii vinului, gradul de aerare, timpul de macerare cu pielita si samburii al strugurelui…pana hat la tipul de lemn de butoi si timpul in care trebuie sa stea licoarea in el. Mai mult, orbii ajuta si la momentul culegerii strugurilor,…da nu va ganditi ca ii duce ca negrii pe plantatie!!..nu, …cu gustul lor dezvoltat determina cand strugurele a stans destul zaharel in el, adica cata dulceata e optima la vinisor.
Oenologii orbi pot determina probleme incipiente ale vinului inaintea chiar a unei analize chimice.
Pai ma tata ma, de ce nu luam si noi lucrurile bune de la altii? De ce nu ajutam si noi persoanele nevazatoare??…sau mai bine zis sa ne ajute ele pe noi…de ce nu dezvoltam lucruri puse pe picioare de altii…
Vai de noi, ca de la Regina Maria si a sa "Vatra Luminoasa" de la marginile Bucurestiului vechi, nu au fost prea multi care sa le pese de orbi, sau sa gaseasca metode de a le folosi supercapacitatile senzoriale….noi nimic…ii punem la capatul troleului 90 sa faca cutii de carton, maturi si perii de sarma.
Alooooo, domnii de la Universitatea de Agronomie!!!…ne aude careva…miscam si noi ceva pe aci prin gradina pardisului? Hai ma , ce dracu ca nu e greu, avem oameni in domeniu care se pricep si nu cred ca ar fi un efort cine stie ce de mare. Catedra de oenologie doarme???…cred ca deja sforaie.
Aloooo, nea Cezar , sefu de la Vinul.ro….ce ar fi sa bagi de seama si sa angajezi la matale la revista un degustator orb care sa simteasca vinul si sa scrie la gazeta despre ce ii spun licorile, sa le dea punctaje sau sa povesteasca de lumea strugurelui "vazuta" prin ochelarii negrii . E asa de greu nea Cezar sa mai cureti ziarul matale de oameni care fac plocoane pe la producatorii de vin si sa ajuti, sau sa te ajute niste nevazatori, reintegrati social? Sau iti e teama ca de bastoanele albe o sa se impiedeice "gramatici" si "buchisitorii" dumitale de vor sparge sticlele pline primite de la vinari?
Vai de capul vostru..si al meu ca se umfla vena in el…..luati aminte si treziti-va si cu voi treziti lumea din jurul vostru de la caldurica. Dati la o parte plapumioara crosetata cu vita de vie pe ea si iesiti odata la dat zapada de pe creiere .
Nu in ultimul rand….ALOOOOO…producatorilor de vin …luati pe langa voi si niste persoane nevazatoare pe care sa le scoliti in taina vinului si asa o sa va ajutati pe voi, o sa descoperiti ca va deschid porti gustativo-olfactive pe care nu credeati ca le puteti dobandi. (hai matale primu Domnu Rotenberg ca te-am vazut ca dincolo de haina bataioasa-artagoasa ai si minte ….nu incerci?).
Stati ca m-am infierbantat proletar….
Eteeee ca ma racoresc si in final va zic sec ca vinul Lazarus are pe capison amprenta de care va povesteam in precedentul post…adica inca o sursa de inspiratie pentru tanti Reli. Aoleu aoleu…sa ajungi sa te apleci cica sa pui un banut in palaria orbului si de fapt sa ii iei tot ce stransese acolo ziua intreaga….vai de noi si de visinata noastra….A da , uitasem "Nu stiam de asta!..nu m-am inspirat de acolo!!"…pai atunci documenteaza-te mai intai…doamna.
Iar eticheta e in Limbajul orbilor. Nimic mai mult de spus. Ganditi-va si voi.
Maine poate va spun si de unde e ideea paharului-smecherie aruncat peste amprenta de pe eticheta artisana…care idee originala e mult mai nastrusnica…..asta daca mai am chef….ca tare m-a apucat o greata la ce se intampla in vie….
Una peste alta uitati-va aici la un interviu cu profesorul Antonio Tomas Palacios…jos palaria de marchiz.
http://www.youtube.com/watch?v=1pmlyiJ5PJs&feature=player_embedded
Si inca ceva : deschid azi…nu o sticla de vin..asa cum ma banuiati in stare, ci o campanie nationala de integrare a persoanelor nevazatoare in procesul vinului si a viei….Bloggerilor, ziaristilor, creatorilor, producatorilor etc de vin, va bagati?! De maine la fiecare postare indiferent de ce spune ea voi adauga si un logo al acestei campanii.....pe care si daca voi o sustineti cereti-mi si vi-l voi trimite sa il puneti pe paginile voastre.
Hai sa dam din gura si din scris, din greu, sa ne crape idei in cap si sa le varsam unde trebuie, sa ne intinda si noua Dumnezeu o mana dupa fapta noastra.
Altfel va blestem sa faceti si voi toata viata perii de sarma cu care sa va scarman noaptea pe spate si cutii de carton in care sa va inchid sa va dati seama cum e sa nu vezi lumina zilei.
AMIN.